Cuvintele spuse fără conștiință pot răni profund.
Gândindu-mă la scrierile și învățămintele lui Gurdjieff și la mai modernele exprimari ale lui Tiziano Cerulli, le asemăn cu învățamintele lui Isus.
Gurdjieff spunea că înainte de a vorbi cu cineva, ar trebui să ne întrebăm dacă acea persoană poate înțelege ce vrem să spunem. Dacă vorbim, dar știm că nu putem fi înțeleși, atunci pierdem timp și energie. Cei care sunt conștienți vorbesc doar atunci când sunt siguri că celălalt poate înțelege.
Neînțelegerea este ceva obișnuit între oameni. Poate fi de la o ceartă mică până la conflicte majore. De ce? Pentru că fiecare cuvânt poate avea un înțeles diferit pentru fiecare dintre noi, în funcție de experiențele noastre și de nivelul nostru de conștiință. Așa că, neînțelegerea între oameni este, de fapt, normală.
Dacă credeți că toată lumea ar trebui să înțeleagă ce spuneți sau ce spun „Maeștrii” așa cum ajunge la voi, vă înșelați. Iluzia este o piedică în a vedea realitatea așa cum este. Viața urmează propriile sale reguli, care sunt mai complexe decât simpla noțiune de „corect” și „greșit”. Viața nu este morală sau imorală, ci pur și simplu amorala.
Credințele noastre despre realitate nu sunt adevărul „obiectiv”, ci doar o imagine interioară a ceea ce credem. O credință este un construct mental pe care l-am preluat din exterior. Intrăm în conflicte din cauza credințelor noastre, care sunt adesea mai mult idei decât experiențe reale.
De exemplu, cineva care nu a trăit iubirea necondiționată sau iertarea poate vorbi despre acestea, dar nu poate înțelege cu adevărat despre ce vorbește dacă nu a trăit acea experiență. La fel e și cu sexualitatea, boala și doliu. Cum poate cineva să vorbească despre ceva ce nu a experimentat? Cum poate un terapeut să ajute un depresiv dacă nu a simțit niciodată depresia?
A experimenta înseamnă a te transforma… a trăi experiența… pentru a merge dincolo de logica rațională. Pentru a crește, trebuie să renunțăm la propriile noastre credințe.
Nu credeți pe nimeni, nici măcar pe „Maeștri” sau pe cei care pretind a fi autorități. Nu credeți nici în voi înșivă, ci doar în experiența voastră… nimeni nu poate să vă spună ce este corect sau greșit și nici voi nu puteți spune altora ce este corect sau greșit.
Decideți ce este „corect” sau „greșit” pentru voi prin experiență și asumați-vă responsabilitatea pentru viața voastră, dar amintiți-vă că nimeni nu vă va înțelege complet, pentru că suntem întotdeauna singuri în experiența noastră.
Cuvintele sunt modul prin care comunicăm, chiar dacă ne lovim de barierele limbajului. Lumea umană este una intersubiectivă și relațiile noastre se bazează pe negocierea înțelesurilor cuvintelor. Dar relațiile nu sunt doar despre cuvinte; adesea, cuvintele ne pot separa.
Ne comportăm adesea așa: „Eu am dreptate conform modului meu de a gândi, iar celălalt greșește pentru că gândirea lui este diferită.” Acest fenomen este amplificat pe rețelele sociale, unde ne supărăm, judecăm și ne ofensăm unii pe alții pentru a impune propria viziune asupra lumii.
Arta, de exemplu, vine din suflet prin limbajul simbolic, care ajunge direct la inimă. Fără o comunicare din inimă în inimă, oamenii nu pot comunica eficient.
Ar trebui să învățăm să apreciem tăcerea, nu dintr-o atitudine de superioritate, ci pentru că este important să vedem dacă ceea ce vrem să spunem poate fi cu adevărat înțeles de celălalt.
Neînțelegerea este uneori cauzată de cel care vorbește.
Am petrecut mult timp și energie încercând să fiu înțeles de cei care, credeam eu, mă puteau înțelege, dar am realizat că problema eram eu. Nu poți vorbi cu cineva care nu te aude și nu poți arăta lumea ta interioară cuiva care nu o vede. Nu poți pretinde ca altcineva să te înțeleagă complet… pentru că altcineva nu este tu. Altcineva este diferit de tine. Altcineva nu este în tine.
“Femeile ar dori ca bărbații să le înțeleagă… bărbații ar dori ca femeile să-i înțeleagă… musulmanii ar dori ca creștinii să-i înțeleagă… creștinii ar dori ca musulmanii să-i înțeleagă… buddhistii ar dori ca musulmanii să-i înțeleagă… întotdeauna a fost așa, dar nimic nu s-a schimbat.”
Cine a ales să „se trezească” și să lucreze asupra sinelui este pregătit să perceapă adevărul în funcție de efortul pe care îl pune în auto-cunoaștere. Adevărul nu se câștigă strigând că ai dreptate, ci ascultând mai mult tăcerile decât cuvintele. Adevărul este adesea găsit în tăcerea profundă în care Dumnezeu însuși se exprimă.
Asemănarea între textul prezentat și pasajele biblice „nu risipiți mărgăritarele înaintea porcilor” și sfatul lui Isus către discipoli poate fi înțeleasă astfel:
„Nu risipiți mărgăritarele înaintea porcilor” se referă la ideea că lucrurile prețioase, cum ar fi învățăturile profunde și înțelepciunea, nu ar trebui oferite celor care nu le pot aprecia sau înțelege. În mod similar, textul meu rezuma si subliniază importanța de a vorbi doar cu cei care sunt capabili să înțeleagă și să aprecieze mesajul nostru, deoarece altfel, comunicarea poate fi o pierdere de timp și energie. În ambele cazuri, se vorbește despre valoarea mesajului și despre necesitatea de a-l împărtăși doar cu cei care pot să-l înțeleagă.
Isus i-a sfătuit pe discipoli să nu își răspândească învățăturile în mod neglijent, ci să se concentreze pe cei care sunt pregătiți să le primească. Aceasta este în concordanță cu gândul că nu toți oamenii au același nivel de conștiință și, prin urmare, nu toți pot înțelege sau aprecia mesajele profunde. În acest fel, textul nostru reflectă ideea că vorbirea cu cei care nu sunt pregătiți să înțeleagă poate fi ineficientă și poate duce la neînțelegeri și conflicte inutile.
Conform textului biblic, Coborârea Duhului Sfânt sau Rusaliile, descris în Faptele Apostolilor, capitolul 2 din Noul Testament. Duhul Sfânt a coborât asupra apostolilor, care erau adunați într-un loc în Ierusalim. În acel moment, apostolii au început să vorbească în limbi diferite, astfel încât fiecare dintre cei prezenți, proveniți din diferite popoare, auzeau mesajul în propria limbă. Evenimentul marchează nu o confuzie a limbilor, ci o unire prin Duhul Sfânt care a permis comunicarea între diferite popoare.
Confuzia limbilor, unde oamenii nu se mai înțelegeau între ei, este legată si de un alt eveniment biblic, Turnul Babel din Geneza 11:1-9. Asadar,
Neînțelegerea dintre oameni nu este legată doar de limbă, ci de nivelul de conștiință și de profunzimea înțelegerii spirituale.
Așa cum un post de radio nu poate fi ascultat dacă nu este pe frecvența corectă, la fel și sufletele noastre trebuie să vibreze pe aceeași frecvență spirituală pentru a înțelege cu adevărat mesajele divine. Când nu reușim să ne aliniem la această frecvență, ne pierdem în zgomotul lumii și ne este greu să ne conectăm la adevărurile profunde care ne sunt transmise. Nu este vorba doar de cuvinte, ci de deschiderea inimii și a minții pentru a rezona cu ceea ce este sacru și etern. Atunci când conștiința noastră este în armonie cu învățăturile spirituale, înțelegerea vine natural, iar comunicarea devine o experiență de împărtășire a luminii divine.
În toate aceste contexte, mesajul central este acela de a fi conștient de nivelul de înțelegere al interlocutorului și de a ajusta comunicarea astfel încât să fie eficientă și constructivă, evitând risipa de energie și timp în fața celor care nu pot aprecia sau înțelege cu adevărat mesajul.
